Rezumat executiv
După o creștere de +10% în 2024, indicele nostru Global Insolvency va crește cu +6% în 2025 și cu +3% în 2026, deoarece relaxarea întârziată a ratelor dobânzilor și incertitudinile crescute mențin companiile sub presiune. Numărul insolvențelor întreprinderilor a crescut în patru din cinci țări în 2024. SUA s-a remarcat printr-o creștere majoră (+22%), iar zona euro a înregistrat, de asemenea, o accelerare notabilă (+19%), în special în Franța (+17%), Germania (+23%) și Italia (+45%). Regatul Unit a înregistrat un număr redus de cazuri (-5%), iar China a înregistrat o inversare a tendinței de creștere de +3%. În Europa de Vest, aproape jumătate dintre sectoare au depășit nivelurile de insolvență a întreprinderilor de dinainte de pandemie, cele mai mari creșteri în 2024 fiind înregistrate în transporturi, construcții și servicii B2B. Privind în perspectivă, relaxarea întârziată a ratelor dobânzilor și incertitudinea crescută vor lăsa companiile în expectativă, reducând activitatea și amenințând firmele deja fragile. Se preconizează că America de Nord și Asia vor conduce la creșterea numărului de insolvențe ale întreprinderilor (SUA: +11% până la 25 580 de cazuri în 2025). Europa de Vest se va confrunta, de asemenea, cu o nouă creștere în 2025 (+3%) pentru al patrulea an consecutiv, înainte de a înregistra o îmbunătățire modestă în 2026 (-3%), o tendință reflectată de Europa Centrală și de Est. În Germania și Italia, insolvențele întreprinderilor vor continua să crească în 2025 (+10% și, respectiv, 17%, la 24 300 și 14 000 de cazuri) și 2026 (+2% și +2%), însă stimulentele fiscale anunțate în Germania ar putea limita aceste perspective. În Franța, insolvențele ar atinge un nou maxim istoric în 2025, cu 67 500 de cazuri (+2%), înainte de a scădea cu -4% în 2026. În Regatul Unit, unde insolvențele au atins un maxim al ultimilor 10 ani în 2023, numărul insolvențelor va scădea din nou moderat în 2025 (-3%), înainte de o îmbunătățire mai mare în 2026 (-7%).
Creșterea numărului de insolvențe va pune în pericol direct 2,3 milioane de locuri de muncă la nivel mondial în 2025 (+120 000 față de 2024), urmată de o creștere marginală în 2026 (+20 000). Această cifră a fost calculată pe baza numărului mediu de salariați pe întreprindere, a proporției de întreprinderi care intră imediat în faza de lichidare (72% în medie) și a proporției de persoane concediate în faza de restructurare (32% în medie). Europa de Vest (1,1 milioane) ar conduce acest număr global, înaintea Americii de Nord (~450 000), ambele regiuni înregistrând un maxim al ultimilor 10 ani, și urmată de Europa Centrală și de Est (~370 000) și Asia (~320 000), ambele înregistrând un număr anual în creștere moderată din 2022. La nivel global, principalele sectoare expuse riscului sunt construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile.
Dacă ratele dobânzilor rămân ridicate pentru mai mult timp, disponibilitatea redusă a creditelor ar putea duce la și mai multe insolvențe. Accesul la credite permite întreprinderilor să refinanțeze pasivele, să acopere scăderile de venituri și să evite falimentele, în special în timpul recesiunii economice. Deși ne așteptăm ca ratele dobânzilor să scadă atât în Europa, cât și în SUA, riscurile inflaționiste, în special în SUA, ar putea încetini ritmul de reducere a ratelor. În cazul în care costurile de împrumut cresc și fac creditul mai puțin accesibil, acest lucru ar putea duce la o încetinire a creșterii creditului, la înăsprirea condițiilor financiare și la creșterea riscurilor de neplată pentru firmele puternic îndatorate. Estimările noastre sugerează că, în următoarele trei luni, o scădere cu 1% a creditării crește numărul insolvențelor cu aproximativ +3% în SUA, +0,4% în Germania, +1% în Regatul Unit și 2% în Franța.
De asemenea, un război comercial în toată regula ar putea determina o creștere a numărului de insolvențe la nivel mondial cu aproximativ +8% în 2025 și 2026. Perspectivele noastre privind insolvența s-ar putea deteriora în cazul în care rezultatele economiei europene ar fi mai slabe decât se preconiza, cu o lipsă mai puternică de dinamică, sau în cazul în care există o rezistență mai slabă în APAC și vânturi contrare mai mari din partea Chinei, precum și în cazul în care perspectivele pentru SUA se deteriorează în continuare. Geopolitica ar putea fi, de asemenea, un factor major de turbulențe, având în vedere conflictele actuale din Rusia-Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile din Marea Chinei de Sud și incertitudinile politice din Taiwan. Incertitudinea comercială și tarifele potențiale au contribuit deja la creșterea previziunilor noastre globale cu +1,4pp atât pentru 2025, cât și pentru 2026. Cu toate acestea, un război comercial în toată regula ar duce la o creștere suplimentară de +2,1pp și +4,8pps la +7,8% și +8,3% la nivel global în 2025 și 2026. Pentru 2025-2026, aceasta ar însemna +6 800 de cazuri suplimentare în SUA și +9 100 în Europa de Vest.
Europa ar putea beneficia de creșterea cheltuielilor pentru apărare, deși impactul pozitiv ar putea fi limitat la un număr mic de sectoare. Creșterea bruscă a cheltuielilor europene pentru apărare reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Dacă fondurile sunt direcționate către producția internă, dezvoltarea tehnologică și extinderea lanțului de aprovizionare, beneficiile economice ar putea fi substanțiale. Cu toate acestea, constrângerile de capacitate din industriile europene de apărare înseamnă că o parte semnificativă a cheltuielilor se îndreaptă în prezent către furnizori străini, limitând într-o anumită măsură efectul multiplicator fiscal imediat. Din punct de vedere istoric, investițiile susținute în domeniul apărării au impulsionat creșterea industrială, așa cum s-a văzut în Franța și Germania în timpul Războiului Rece. În prezent, creșterea achizițiilor interne ar putea revitaliza industria aerospațială, utilajele grele, metalele și electronica. Sectoarele metalurgic și chimic vor înregistra, de asemenea, o cerere mai mare de oțel, aluminiu și materiale compozite, în timp ce firmele de tehnologie avansată din domeniul avionicii, semiconductorilor și securității cibernetice ar putea beneficia, de asemenea, de pe urma cheltuielilor în domeniul tehnologiei și cercetării și dezvoltării legate de apărare. Construcțiile vor beneficia de pe urma proiectelor de infrastructură, cum ar fi extinderea bazelor, modernizarea aerodromurilor și a porturilor navale, în timp ce serviciile de transport și logistică ar putea înregistra creșteri moderate din cauza creșterii mobilității militare și a activităților de desfășurare. În schimb, sectoarele axate pe consum vor avea un impact direct minim, în timp ce asistența medicală s-ar putea confrunta cu compromisuri bugetare în cazul în care cheltuielile pentru apărare conduc la realocări fiscale. În general, creșterea pozitivă a cererii în sectoarele menționate mai sus și efectele sale de propagare ar putea reduce insolvențele cu -0,4 puncte procentuale și -1,0 puncte procentuale în Europa, salvând aproximativ 3 700 de întreprinderi, cu condiția ca cererea internă pentru alte sectoare să se mențină și ca guvernele să adopte o bună disciplină în materie de plăți.
Între timp, modificările de reglementare ar putea, de asemenea, să influențeze tendințele pe termen lung în materie de insolvență în Europa. Într-o mișcare neobișnuit de îndrăzneață, Comisia Europeană a anunțat un nou al 28-lea regim juridic, care ar exista alături de sistemele juridice naționale ale celor 27 de state membre ale UE. Ideea din spatele acestui concept este de a crea un cadru juridic opțional pe care întreprinderile și persoanele fizice din întreaga UE ar putea alege să îl aplice, simplificând tranzacțiile transfrontaliere și reducând fragmentarea juridică. Este probabil ca propunerea să se concentreze pe prezentarea unei identități digitale unice, recunoscute în toate statele membre ale UE, și a unui cadru juridic armonizat pentru dreptul societăților comerciale, insolvență, dreptul muncii și, eventual, impozitare. Deși acest lucru nu va avea un impact puternic asupra insolvențelor pe termen scurt, un al 28-lea regim ar trebui să intensifice concurența în cadrul pieței interne pe termen lung și să crească structural numărul insolvențelor în regiunile mai puțin competitive. În plus, în viitoarea comunicare a Comisiei privind finalizarea "Uniunii Economiei și Investițiilor" ar trebui anunțate schimbări profunde ale cadrului de reglementare privind insolvențele, care ar putea duce la o creștere a numărului de insolvențe în jurisdicțiile mai puțin stricte, care vor fi presate să respecte noile norme UE. Între timp, limitarea termenelor de plată la 30 de zile rămâne în discuție la Bruxelles. Mișcarea pe acest front ar putea accentua insolvențele într-o regiune deja fragilă printr-o creștere a deficitului de lichidități. sustenabilitate.